Servicii Stare Civila - Primăria Vlădești

Înregistrarea nașterii

Actul de naştere se întocmește la starea civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul.

Maternitatea arondată Sectorului 5 este Spitalul Universitar de Urgenţă București

Declararea nașterii se face în termen de:

30 zile de la data nașterii pentru copilul născut viu;
3 zile de la data nașterii pentru copilul născut mort;
24 de ore de la data decesului pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 zile;

– Când declarația de naștere se face după expirarea termenelor menționate mai sus, dar nu mai târziu de un an de la data nașterii, întocmirea actului de naștere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale, în a cărei rază s-a produs evenimentul, în termen de până la 30 de zile de la data solicitării.

– În cazul în care nașterea este declarată după trecerea unui an de la data nașterii, întocmirea actului de naștere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale, în a cărei rază s-a produs evenimentul, cu avizul conform al Serviciului Public Județean Comunitar de Evidență a Persoanelor sau, după caz, al Direcției Generale de Evidență a Persoanelor a municipiului București. În această situație înregistrarea nașterii se realizează în termen de 90 de zile de la data solicitării.

Documente necesare pentru întocmirea actului de naștere:

➢ certificatul medical constatator al nașterii întocmit pe formular tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, data certă, sigiliul unității sanitare, semnătura și parafa medicului;

➢ actul de identitate al mamei;

➢ actul de identitate al declarantului, dacă nașterea nu este declarată de mamă;

➢ certificatul de căsătorie al părinților copilului, dacă este cazul;

➢ declarația de recunoaștere a paternității pentru copilul născut de mama necăsătorită, dacă este cazul.

SITUAȚII SPECIALE:

Când actul de identitate al mamei nu poate fi prezentat pentru întocmirea actului de naștere sunt necesare următoarele documente:

➢ documentul întocmit de reprezentantul poliției cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unității sanitare în care a avut loc nașterea, cu privire la datele de identificare a mamei;

➢ actul de identitate al declarantului;

➢ certificatul de căsătorie al părinților copilului, dacă este cazul;

➢ declarația de recunoaștere a paternității pentru copilul născut de mama necăsătorită, dacă este cazul.

În cazul în care nașterea mamei nu este înregistrată pentru întocmirea actului de naștere sunt necesare următoarele documente:

➢ declarația scrisă a unuia dintre părinți, iar dacă, din diferite motive aceștia nu o pot face, obligația declarării revine medicului, persoanelor care au fost de față la naștere, asistentului social sau, după caz, persoanei cu atribuții de asistență socială din unitatea sanitară în care a avut loc nașterea sau oricărei persoane care a luat cunoștință despre nașterea copilului;

➢ procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă, semnat de reprezentantul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, de reprezentantul poliţiei şi de cel al unităţii sanitare;

➢ actul de identitate al declarantului;

➢ dispoziția primarului unităţii administrativ-teritoriale unde se înregistrează naşterea, emisă în termen de 5 zile de la data solicitării, prin care se stabilesc numele de familie și prenumele copilului.

În situaţia în care unul dintre părinţi sau ambii sunt cetăţeni străini, sunt necesare următoarele documente:

➢ actul de identitate al mamei și al declarantului, dacă nașterea nu este declarată de mamă;

➢ certificatul de căsătorie al părinţilor copilului şi traducerea legalizată a acestuia, dacă părinţii sunt căsătoriţi; originalul certificatului şi traducerea acestuia vor fi apostilate/supralegalizate, după caz;

➢ declarația de recunoaștere a paternității pentru copilul născut de mama necăsătorită, dacă este cazul;

➢ proces-verbal încheiat cu interpretul autorizat, dacă este cazul.

Când declarația nașterii este făcută de un cetățean străin necunoscător al limbii române ori de o persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, documentele necesare înregistrării actului se solicită prin intermediul unui interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico – gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate.

În situaţia în care ambii părinţi au vârsta sub 14 ani sunt necesare:

➢ certificatul de naştere al mamei ;

➢ actul de identitate al reprezentantului legal al mamei sau al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de reprezentantului legal al mamei.

În cazul copilului găsit înregistrarea nașterii se face în termen de 30 de zile de la data găsirii de către primăria în a cărei rază administrativ-teritorială a fost găsit copilul, pe baza următoarelor documente:

➢ procesul-verbal întocmit şi semnat de reprezentantul serviciului public de asistenţă socială, de reprezentantul unităţii de poliţie competente şi de medic;

➢ dispoziţia privind plasamentul în regim de urgenţă sau, după caz, sentinţa privind plasamentul;

În acest caz obligaţia de a face demersurile necesare în vederea înregistrării naşterii copilului revine serviciului public de asistenţă socială în a cărui rază administrativ-teritorială a fost găsit acesta.

În cazul copilului abandonat de mamă în spital nașterea se înregistrează imediat după împlinirea termenului de 30 de zile de la întocmirea procesului-verbal de constatare a părăsirii copilului, pe baza următoarelor documente:

➢ certificatul medical constatator al nașterii întocmit pe formular tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unității sanitare, semnătura și parafa medicului;

➢ procesul-verbal de constatare a părăsirii copilului, semnat de reprezentantul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, de reprezentantul poliţiei şi de cel al unităţii sanitare;

➢ dispoziţia privind plasamentul în regim de urgenţă sau, după caz, sentinţa privind plasamentul;

➢ răspunsul poliţiei referitor la rezultatul verificărilor privind identitatea mamei;

➢ dispoziţia de stabilire a numelui de familie şi a prenumelui copilului;

➢ declaraţiei de înregistrare a naşterii.

În cazul mamei care a fost căsătorită şi a divorţat în intervalul de timp cuprins între a 300-a şi a 180-a zi înainte de naşterea copilului:
Termenul legal al concepțieise calculează de la data nașterii copilului. În situația în care una sau mai multe zile din perioada cuprinsă între a 180 – a zi până la a 300 – a zi se situează în timpul căsătoriei (încă nedesfăcută prin divorț), nou-născutul beneficiază de prezumția legală de paternitate (copil conceput în timpul căsătoriei).

➢ certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;

➢ certificatul de căsătorie;

➢ sentinţa judecătorească definitivă SAU certificatul de divorţ, după caz;

➢ actul de identitate al mamei;

➢ actul de identitate al declarantului, după caz (atunci când nașterea nu este declarată de mamă).

PRECIZĂRI LEGALE:

Anexele, cererile și declarațiile se semnează în fața ofițerului de stare civilă!

Certificatele de naștere ale minorilor se eliberează doar părinților sau reprezentanților legali!

În cazul în care părinţii au domicilii diferite, părintele care declară naşterea va da o declaraţie din care să rezulte la care dintre părinți are domiciliul copilul. Dacă declararea nașterii se face de către o persoană, alta decât unul dintre părinți, este necesară declarația notarială a oricăruia dintre părinți, din care să rezulte domiciliul copilului.

Dacă părinţii nu au nume de familie comun sau există neconcordanţă între prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al naşterii şi declaraţia verbală a declarantului ori prenumele este format din mai mult de trei cuvinte, întocmirea actului de naştere se face pe baza declaraţiei scrise şi semnate de ambii părinţi, din care să rezulte numele de familie şi/sau prenumele copilului, dată în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public.

În lipsa acordului părinţilor cu privire la numele de familie, instanţa de tutelă hotărăşte şi comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, primăriei unităţii administrativ-teritoriale care a înregistrat actul. În acest caz nu se completează numele de familie al copilului; certificatul de naştere se eliberează numai după înscrierea menţiunii privind stabilirea numelui de familie de către instanţa de tutelă.

Prenumele declarat la înregistrarea nașterii nu poate fi format din mai mult de trei cuvinte!

În lipsa acordului părinţilor cu privire la prenumele copilului născut viu, în actul de naştere se va înregistra prenumele din certificatul medical constatator al naşterii. Dacă în certificatul medical constatator al naşterii prenumele înscris are mai mult de trei cuvinte, în actul de naştere se înscriu doar primele trei.

Ofiţerul de stare civilă are obligaţia de a refuza motivat, comunicând în scris declarantului, înregistrarea prenumelor formate din cuvinte indecente, ridicole ori altele asemenea, de natură a afecta ordinea publică şi bunele moravuri sau interesele copilului, după caz.

Dacă nu există certificat medical constatator al naşterii, actul de naştere se întocmeşte pe baza celorlalte documente precizate mai sus, însoțite de expertiza medico-legală cu privire la data naşterii, în format an, lună, zi şi sexul persoanei, şi a declaraţiei de recunoaştere a mamei.

În lipsa declaraţiei de recunoaştere a mamei, actul de naştere se întocmeşte fără a se completa rubricile referitoare la părinţi. În acest caz, numele de familie şi prenumele se stabilesc prin dispoziţie emisă în termen de 5 zile de la data solicitării de către primarul unităţii administrativ-teritoriale unde se înregistrează naşterea.

Când mama declară că este căsătorită, dar nu poate prezenta certificatul de căsătorie, dă o declarație scrisă în acest sens, iar înregistrarea nașterii se face numai după ce ofițerul de stare civilă a stabilit datele referitoare la soț (solicită extras de uz oficial de la locul încheierii căsătoriei și efectuează verificări în RNEP).

În cazul în care căsătoria părinților a fost încheiată în străinătate și nu a fost transcrisă/ înscrisă în registrele de stare civilă române, se procedează la transcrierea/ înscrierea în regim de urgență a certificatelor de stare civilă emise de autoritățile străine în registrele de stare civilă române; nașterea copilului se înregistrează după transcrierea/ înscrierea căsătoriei părinților.

PRIN ACT DE IDENTITATE SE ÎNȚELEGE:

Pentru cetățenii români cu domiciliul în ţară: carte de identitate, buletin de identitate, carte de identitate provizorie;

Pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate şi pentru cetățenii străini sau apatrizi: pașaportul;

Pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ori Spaţiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene Cardul de identitate sau, după caz, Documentul de identitate eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări;

În cazul cetățenilor străini ale căror acte de identitate nu sunt emise într-o limbă de circulație internațională sau nu conțin date înscrise prin utilizarea alfabetului latin se solicită traducerea legalizată a filei care conține datele de identificare ale persoanei.